Putem vorbi de o întârziere în dezvoltarea limbajului atunci când un copil alcătuiește primele propoziții abia după vârsta de trei ani.
Această întârziere în achiziția limbajului funcțional se poate manifesta atât la nivelul limbajului receptiv ( ceea ce înțelege copilul), cât și la nivelul limbajului expresiv ( ceea ce exprimă, spune un copil).
În acest caz avem de a face cu o problemă de neurodezvoltare ( copilul nu a deprins limbajul conform așteptărilor pentru vârstă și nivel intelectual -IQ).
Ce pot face părinții dar și cadrele didactice atunci când se confruntă cu această tulburare?
-să țină cont de particularitățile psihoindividuale ale fiecărui copil : nivelul intelectual / nivelul său de dezvoltare, ritmul propriu de lucru, eventuale diagnostice( medicale/psihologice /psihiatrice). La debutul anului școlar și nu numai, prin intermediul anamnezei cu părinții, cadrul didactic poate obține informații relevante cu privire la nivelul general de dezvoltare al copilului, care îl vor ghida în proiectarea activităților ulterioare la clasă;
– să adopte o atitudine empatică, caldă, deschisă, prin care copilul să se simtă încurajat, acceptat și sprijinit de către adultul din fața sa;
– să ofere instrucțiuni conform nivelului de dezvoltare al copilului: acestea vor fi date după ce captăm atenția copilului ( am stabilit contactul vizual), vor fi formulate în termeni cât mai simpli, pozitivi, menționând clar comportamentul care este aștepat de la acesta. Instrucțiunile multiple, vagi, sunt dificil de înțeles de către copilul cu întârziere în dezvoltarea limbajului. De exemplu o exprimare de genul ” fii cuminte” / ” poartă-te frumos” ar putea fi reformulată într-o manieră specifică de genul: ” te rog să mergi mai încet prin casă/clasă”, /” te rog să vorbești mai încet, noi te auzim!”,” spune mulțumesc pentru creionul oferit de către colegul tău!”,etc. De asemenea, instrucțiunile sub formă de interogație pot provoca și ele confuzie : ” Nu ai vrea să-i dai și lui mașinuța ta? ” – de cele mai multe ori răspunsul din partea copilului va fi NU, ceea ce ar crea o dispută între copii. Le-am putea spune: ” Îi poți cere și lui o jucărie cu care tu să te joci”/ ” Vei avea ocazia să profiți de o altă jucărie cu care nu te-ai mai jucat”, etc.;
– să ofere copilului cât mai multe oportunități de a comunica : copilul nu trebuie lăsat singur mult timp în fața ecranelor fără a fi stimulat. Este recomandat să se petreacă cât mai mult timp de calitate împreună cu cel mic, implicând-ul în activități cât mai variate: de la cititul poveștilor, colorat, activități ce țin de dezvoltarea psihomotricității, oferirea accesului la diverși stimuli prin care cel mic obține informații prin intermediul organelor de simț, etc. Orice activitate trebuie verbalizată, ” explicată” copilului astfel încât acesta să înțeleagă ceea ce se întâmplă;
– să ofere recompense ca modalitate de motivare a copilului: în vederea dezvoltării limbajului verbal, copilul trebuie să vadă care sunt ” beneficiile” utilizării cuvintelor, a propozițiilor. Astfel, orice intenție a copilului de a verbaliza, de a iniția comunicarea (chiar dacă nu este corectă din punct de vedere gramatical) trebuie recompensată imediat pentru întărirea acestui comportament. Recompensa cea mai ușor de utilizat și la îndemâna oricui este lauda, deoarece pentru copil cel mai important lucru este să știe că s-a comportat bine, că ceilalți au înțeles ceea ce el vrea să transmită;
– să ignore comportamentele dezaptative ale copilului: uneori copiii cu întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului se pot simți frustrați datorită faptului că nu știu încă cum să se exprime astfel încât cererile să le fie înțelese de către cei din jur. Acești copii au nevoie de mai mult timp pentru a asimila o informație, pentru a găsi răspunsul corect la cerința formulată, dar mai ales timp pentru a se exprima. Trebuie să avem răbdare cu acești copii care nu pot să se exprime corect – refuzul lor de a comunica uneori, comportamentul non-compliant nu trebuiesc interpretate ca ”un atac la propria persoană”, ci dimpotrivă, mereu trebuie să ne întrebăm ce anume a vrut să transmită de fapt acel copil prin acțiunea intreprinsă, ce se ascunde în spatele acelui comportament;
– să încurajeze exprimarea emoțiilor precum și facilitarea integrării în grupurile de copii/ în colectivul clasei : colegii copilului cu întârziere în dezvoltarea limbajului pot fi antrenați în fel de fel de jocuri de grup care să-i faciliteze acestuia o mai bună integrare în colectiv, jocuri de dezvoltare a limbajului, de captare și menținere a atenției,de socializare, etc.
Ori de câte ori părintele sau cadrul didactic observă această întârziere în achiziția limbajului, trebuie să consulte cât mai repede un specialist în vederea includerii copilului într-un plan de terapie.
- Life energy PLC- Bistrița, strada Calea Moldovei, nr.1, Bl.1, sc.b, et.2, ap.46
- Manager- Pop Loredana
- Contact- 0746336301
