Desculț în parc este un film din anii ‘60, al cărui protagoniști, Robert Redford și Jane Fonda, ne arată cum pot fi ei fericiți, este un film despre descătușare, este o exprimare a libertății.
Cleopatra tocmai ieșise din sală, încă savurând această comedie romantică. Acum trebuia să meargă la întâlnire, încă mai era destul timp. Coincidență, trebuia să se întâlnească în parc cu Floricel. Pe acesta îl cunoscuse în mediul online, acum puteau să se vadă pentru prima dată. Deja se înnoptase, dar nu era departe parcul, așa că nu se grăbea.
Floricel, se grăbea la întâlnirea cu Cleopatra, trebuia să facă o impresie bună la prima întâlnire, așa că nu avea voie să întârzie. Se apropia de locul întâlnirii, luminat slab de un bec din parc. Deodată, în stomacul său a început scandalul, apoi acesta mergea mai jos. Aoleu, trebuia să termine repede! În apropiere era un tufiș, care nu era în bătaia luminii becului. Alergă repede în spatele acestuia, se așeză pe vine și … rezolvă repede problema sa, silențios. Găsi chiar niște frunze de brusture, mare noroc pe capul lui, acum era ca nou. Repede, înapoi în zona becului, mai avea timp să-și aranjeze hainele.
Cleopatra trebuia să arate bine la această întâlnire, așa că își luase cea mai buna rochie a sa, era încălțată cu pantofi cu tocuri înalte, să pară mai impunătoare. Se apropie de locul întâlnirii. Îl vedea pe Floricel în lumina becului, dar nu își putea face o imagine clară. Încă mai avea câteva minute, așa că îl putea studia mai de aproape, fără să fie vazută. Văzuse tufișul din apropiere, așa că se descălță de pantofi, să nu se facă auzită. Dar era încă și sub impresia filmului pe care tocmai îl vizionase, așa că trebuia să-și exprime descătușarea. Merse în spatele tufișului, să îl măsoare din priviri pe iubitul său virtual. Deodată simți ceva moale sub talpa piciorului său drept, îi intră și printre degete. Încă era cald, era proaspăt. Dar veni și mirosul.
-“Vai de mine, asta nu e o rașină proaspătă, nu este o comoară! Sunt atât de norocoasă, trebuie sa joc la Loto! Dar acum ce mă fac?”
Trebuia să se șteargă, trebuia să se spele, apoi să-și poată încălța pantofii. Văzu cișmeaua de pe alee, așa că fugi repede la ea. Se spălă cum putu mai bine, apoi se încălță. Dar tocmai o fulgeră un gând. “Comoara” încă era caldă, așa că numai Floricel putea fi donatorul. Trebuia să egaleze scorul.
-Bună, tu ești Floricel?
-Da, iar tu ești Cleopatra, nu-i așa?
-Mă bucur că ne vedem, în sfârșit!
-Iar tu ești mai frumoasă decât în pozele pe care mi le-ai trimis. De asemenea, ai un corp ca al unei zeițe.
-De această dată am vrut sa fiu ceva mai protocolară, dar de obicei îmi place sa îmi exprim libertatea, să umblu în ținute lejere.
-Wow, cât mi-ar plăcea să te văd așa! Aș putea să te pozez chiar eu?
-Desigur, dar acum nu aș vrea să fii foarte aproape când mă imortalizezi. Își pusese o mână pe decolteul rochiei și trase în jos puțin de el. Uite, tu mergi în spatele boschetului de colo, îți pregătești telefonul pentru foto shoot, iar eu voi fi gata pentru tine.
Floricel era înfierbântat, nu se mai gândi la nimic, decât la Cleopatra pozând pentru el. Avea telefonul pregătit pentru pozat, a ajuns în spatele boschetului. A înlemnit … vaiii! A uitat că a mai fost acolo înainte cu vreo 10 minute, iar acum călcase în el. Stelele nu mai erau strălucitoare, erau ca niște comete ce veneau să-i cada în cap. Iar mirosul ce venea de jos era amețitor.
Cleopatra a văzut impasul în care intră prietenul ei. Acum era 1-1, scor egal.
– Floricel, poți să faci ceva pentru mine, de dragul meu? Sari de 10 ori în sus, până la stele. Apoi, cu grijă, să aterizezi în același loc, dar fără să deranjezi flora parcului. Eu merg acum să joc la Loto, dar mai discutăm pe Facebook.
Floricel rămăsese țintuit locului, nu putea să-i îndeplinească dorința Cleopatrei, ar însemna să împrăștie toată comoara de sub tălpile sale. Dar nici nu putea să plece de acolo, până iubita sa nu pleca din parc.
Nu-i nimic, o va lua de la capăt. Dar după ce va ieși de după boschet, va merge să joace și el la Loto.
Autor
Octavian Moldovan
