În ultimul timp s-a scris mult despre situația din Ukraina, despre război, despre cum ne-a fost dată viața peste cap tuturor. Noi nu mai avem o viata liniștită, se discută despre tot felul de scenarii, dar oare cum arată viața pentru cei care sunt acolo, în mijlocul evenimentelor?
Am o prietena în Kiev, Svetlana, pe care am rugat-o să comenteze câteva aspecte, să îmi răspundă la câteva întrebări. Vroiam să știu cum simte un ucrainean acest război, nu să văd niște clipuri la știrile tv.
Am început dialogul cu ea, i-am spus despre intenția mea de a scrie despre acest subiect, cu rugămintea să-mi răspundă la câteva întrebari. Dupa o zi, îmi spune că internetul este instabil, că este greu să comunice în această situație, dar mă asigură că toate serviciile orașului sunt funcționale, urmând să revină a doua zi.
-Așa arata o zi a începutului de an în Kiev, fără ca nimic să prevestească ceea ce va urma:
– Este deja seară și a început starea de asediu, care va fi de aproape 48 de ore pentru populația civilă din capitală și regiune. Scuze daca nu răspund. Sirenele de alarmă sunt întotdeauna neașteptate. Vreau să fiu cu familia mea, nu la computer. Invadatorii ruși luptă de aproape trei săptămâni în partea de nord a regiunii Kiev, ținând ostatici mii de civili. Din cauza încercărilor nereușite de a pătrunde în capitală, soldații lui Putin terorizează orașele și satele din regiune, distrugând case și infrastructura. Avem jumătate din regiune în stadiu de ostilități active. dar ceea ce se întâmplă în Harkov, Mariupol, Cernigov și alte orașe este o groază totală. Inima este pur și simplu frântă.
A doua zi, Svetlana mi-a trimis pozele si răspunsurile promise.
-Cum este viața locuitorilor din Kiev, după începerea războiului, în general?
-Bună ziua. M-am trezit pe la cinci dimineața de la exploziile din capitală din 24 februarie și pur și simplu nu stiam ce se întampla în primele secunde, dar mi-am dat seama că suntem în război. După primul șoc trăit pe 24 februarie, toți ucrainenii din capitală și din toate colțurile țării noastre au devenit o singură entitate. Pot spune că toată lumea s-a mobilizat imediat. Nu m-am îndoit nicio clipă că vom lupta pentru pământul nostru. Eu însumi sunt o persoană strămutată din regiunea Donețk. Războiul a venit în casa mea pentru prima dată în 2014. Ne-am mutat la Kiev. Pe 24 februarie, le-am scris prietenilor mei că ocupanții mi-au luat deja casa din Donbass – dar este imposibil să ia inima și nu pot fi forțat să iubească.
-Cât de stresant este să fii în mijlocul evenimentelor, știind că afară sunt lupte grele?
-Desigur, sistemul nervos reacționează la raidurile aeriene, la teama pentru cei dragi din toate orașele. Dar cel mai important lucru este că credem în Armata noastră și în Președinte. Prietenii mei s-au înscris imediat pentru apărarea teritorială.
-După începerea acestui război, există o criză alimentară sau o criză energetică?
– Prima zi a fost o goană în magazine, dar totul s-a rezolvat foarte repede. Magazinele au o gamă completă de bunuri necesare. Există, de asemenea, voluntari și centre la care poți apela pentru ajutor de orice tip. Astăzi am fost la farmacie – toate medicamentele de care aveam nevoie – analgezice, calmante, antipiretice – totul era pe stoc.
Nu există nicio criză alimentară și energetică în capitala însăși. Sunt probleme în regiune, unele zone sunt în permanență sub foc, dar și atunci fac tot posibilul pentru a porni electricitatea acolo și a transfera ajutor umanitar. Dar unele regiuni ale țării sunt în pragul unei catastrofe umanitare.
-Dacă ai avea puțin timp liber, cum l-ai petrece în această situație deloc fericită?
– În timpul nostru liber, încercăm să ne schimbăm și să facem cele mai obișnuite lucruri: să pregătim o masă, să trimitem mesaje rudelor și prietenilor din alte orașe.
Este foarte greu în orașele satelit ale capitalei, acestea sunt zone de dormit pentru civili. Distrugerea locuințelor civile globale. Aceștia convin în mod constant asupra coridoarelor verzi și transportă locuitorii în capitală și apoi în orașe sigure. În primele zile au avut loc bătălii în capitală, iar imediat a fost anunțată starea de asediu pentru eliminarea grupărilor subversive. Toți cei care vin în oraș sunt verificați și inspectați foarte atent. Există puncte de control în tot orașul. Nu există dezordine. Tot ceea ce privește aprovizionarea orașului funcționează. Metroul a devenit un mare adăpost antibombe.
Pentru că sirenele de raid aerian pot suna și sună în orice moment. Și la 00 noaptea, și la 3, și la 5 dimineața. Și ziua. În acest moment, în capitală a fost anunțată o stare de asediu, de astăzi până pe 17 martie până la ora 7.00. Ieri și azi dimineață au fost avariate case în diferite cartiere ale capitalei, sunt incendii și alte distrugeri. Sunt morți și răniți. Ar fi fericire dacă ne-ar ajuta să închidem cerul peste țară!
– Sper ca toate acestea să se termine cât mai curând posibil, într-un mod fericit, pentru a reveni la viața obișnuită dinaintea acestor evenimente.
– Capitala și toată țara sunt unite și nu ne vom opri până când vom câștiga.
Multumesc, Svetlana, suntem alaturi de voi!
Autor: Octavian Moldovan